Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Dragi tineri,

Simt o mare bucurie în suflet, întrucât, la îndemnul părintelui Felix Roca, responsabil cu Oficiul pentru Pastorația Tineretului mă pot adresa vouă.

După cum știți cu toții, întâlnirea tinerilor la nivel diecezan de anul acesta, va avea loc pe 5 mai în comunitatea din Săbăoani. Organizatoarea evenimentului este parohia „Sf. Mihail Arhanghel”, cu implicarea celorlalte trei parohii din comunitate. Motoul acestei zile dedicate tinerilor este format din cuvintele pe care Arhanghelul Gabriel le-a adresat Preacuratei: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu!” (Lc 1,30).

În timpul Pascal, sfânta Biserică ne-a propus spre meditare, în cadrul Sfintelor Liturghii, câteva texte din evanghelie, unde Isus ni se prezenta ca fiind Păstorul cel Bun. Cu această ocazie, printre cuvintele Mântuitorului, ne atrag atenția în mod special, următoarele: „Oile mele ascultă glasul meu” (In 10,22-30).

Ascultă glasul meu! Sunt atâtea glasuri care ne vorbesc astăzi! Atâtea glasuri care strigă la noi zi și noapte. De exemplu, unul dintre glasurile care strigă cu putere este glasul banului. Într-o lume în care prinde rădăcini din ce în ce mai mult spiritul consumist, glasul banului strigă la noi spunându-ne că, doar el este singurul care poate totul și le face pe toate. Și, din nefericire, sunt tot mai mulți aceia care ascultă de acest glas până într-acolo încât, tot ceea ce fac și tot ceea ce spun este orientat spre ban. Dar cât gol, câtă sărăcie, câtă neliniște și tristețe poate să lase banul, bogățiile acestei lumi în inima unui om! Adevărata bogăție, bogăție pentru care se merită să muncim, să ne sacrificăm, să trăim și să murim, este cea care trece cu noi dincolo de pragul morții, dincolo de porțile cimitirului. Iar această bogăție este Dumnezeu!

Un alt glas care strigă la noi în mod insistent, este glasul necurăției. Acest glas ne spune că ea, necurăția, este singura care îl poate face fericit pe om. Și câți tineri și adulți nu ascultă de glasul ei! Dar vai, vai câte ravagii face în trupul și în sufletul celor care ascultă de acest glas! Nimic nu este mai trist, mai dezgustător și mai urât ca acest viciu. Acest păcat, golește inima și sufletul de tot ce este mai bun și mai sfânt. Acest păcat, de-a lungul istoriei a distrus viitorul a mii de tineri; a destrămat sute de mii de familii; a rănit inimi care nu s-au mai vindecat niciodată; a îmbolnăvit milioane de oameni… și, cine știe câți au intrat în pământ înainte de vreme din cauza faptului că au ascultat de acest glas.

În această privință, Excelența Sa, Petru Gherghel, Păstorul diecezei noastre, în Scrisoarea pastorală „În drum spre Sinodul episcopilor 2018 și spre Întâlnirea Mondială a Tineretului din Panama 2019”, ne prezintă exemplul plin de eroism al compatrioatei noastre Veronica Antal: „Mă bucur să vă amintesc că ne-a fost dat un exemplu de curaj şi tărie în persoana tinerei din Nisiporeşti, Veronica Antal, a cărei beatificare o vom celebra anul acesta în septembrie. Ea, la vârsta de 22 de ani, în faţa celui care voia să o dezonoreze, a demonstrat o putere eroică, acceptând să-şi piardă mai degrabă viaţă decât nevinovăţia şi curăţia. Forţa ei provenea din unirea zilnică cu Isus şi din rugăciunea ei predilectă, Rozariul. O mare bucurie că se nasc şi în satele noastre mărturisitori şi sfinţi!…”

Și câte alte glasuri nu strigă la noi! Și toate, care mai de care mai convingătoare: Lenea, care mai târziu ne va face să plângem întru-cât, din cauza ei, nu am realizat un lucru sau altul. Mândria, care este rădăcina tuturor păcatelor. Dorința de putere care-i dezbină pe oameni, invidia, ura, răzbunarea… Iar coroana tuturor acestor vicii care strigă la noi se numește disperare. Și mâna care stă mereu întinsă în fața disperării este moartea.

Oile mele, spune Isus, ascultă glasul meu. Acesta este motivul pentru care vrem să ne întâlnim sâmbătă 5 mai, la Săbăoani: să ascultăm glasul lui Isus. Glasul lui Isus e tainic. Acest glas nu se aude cu urechea ci cu inima. Glasul lui Isus nu face să vibreze pereții, ci sufletul. Glasul lui Isus e dulce, de aceea este auzit, în general, de sufletele „mici”. Glasul lui Isus strigă mereu; de aceea nimeni și nimic nu poate să-l înăbușe.

Cuvintele Arhanghelului Gabriel „Nu te teme…”, ne sunt adresate fiecăruia dintre noi. Să nu ne fie frică; să nu ne fie teamă să ascultăm glasul lui Isus.

Cine ascultă de glasul lui Isus, adună pentru a dărui; dăruiește pentru a se îmbogăți; muncește pentru a se împlini; renunță pentru a călători mai ușor și mai liber pe drumul vieții. Cine ascultă glasul lui Isus, transformă sărăcia în aripi pentru a se ridica la cer; suferința, în săpun pentru a curăța sufletul; viața, în anticamera paradisului și moartea în îmbrățișarea Tatălui!

Cei care au ascultat de glasul lui Isus au lăsat în urma lor o rază de lumină, lumină pe care nu o poate șterge nimeni și nimic. Cine poate stinge raza de lumină pe care a lăsat-o sfântul Augustin prin învățătura sa? Cine poate stinge lumina pe care sfântul Ioan Gură de Aur a răspândit-o prin predicile sale? Sau cine poate stinge lumina pe care a lăsat-o în urmă Papa Ioan Paul al II-lea? Iar lista ar putea continua… Să nu ne fie teamă să ascultăm glasul lui Isus!

Parafrazându-l pe Sfântul Părinte emerit Benedict al XVI-lea, vă spun și eu: Nu vă fie frică de Cristos! Cristos nu vă ia absolut nimic! Cristos vă dăruiește totul: viața, pacea, bucuria și veșnicia!

Împreună cu toți preoții colaboratori și cu minunații credincioși din comunitățile din Săbăoani vă aștept cu brațele deschise la Ziua Tineretului!

Cristos a înviat!

Pr. Iosub Iosif Irinel
Parohul Parohiei „Sf. Mihail Arhanghel” Săbăoani