Advent

Primul dar: E timpul să-ți cunoști cele mai profunde dorințe

„Cum doreşte cerbul izvoarele de apă,
aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule.
Sufletul meu e însetat de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu;
când voi veni şi voi vedea faţa lui Dumnezeu?
Lacrimile îmi sunt pâine ziua şi noaptea,
când mi se zice în fiecare zi:
«Unde este Dumnezeul tău?».”

(Psalmul 42, 2-4)

Dacă mergem iarna la plimbare prin natură, vedem din loc în loc cum, pe cursul pâraielor care își croiesc calea printre copaci, apa iese de sub gheață și invită animalele pădurii să-și potolească setea. Această imagine atât de naturală poate trezi în noi sentimentul că uneori trăim un fel de iarnă în sufletele noastre. Sunt puține semne de viață, iar Duhul Sfânt pare să fi înghețat.

Acestea sunt momentele în care avem nevoie de Advent, momentele în care suntem în căutare de răspunsuri, de trăiri, de mai multă înțelegere. Iar răbdarea nu este punctul forte al multora dintre noi într-o cultură a lui aici-și-acum. Ne străduim să păstrăm Adventul, dar ne grăbim spre Crăciun fără a intra în legătură cu noi înșine. Deși aprindem lumânările coroanei de Advent acasă și încercăm să ne rugăm, uneori avem nevoie de puțin mai mult. Ne trebuie timp pentru a simți cu adevărat această dorință de o relație mai strânsă cu Dumnezeu, o relație care trece dincolo de cotidianul vieții și de rugăciunea obișnuită. Dorința aceasta de Dumnezeu reprezintă astfel o invitație de a experimenta mult mai conștient prezența și grija Sa în viața noastră.

Tu după ce tânjești? Ce încearcă să-ți spună inima? Darul pe care Dumnezeu ni-l oferă în această primă săptămână de Advent este invitația de a ne explora dorurile interioare. Biserica, prin obiceiurile de Advent, încurajează o astfel de căutare în interior. În prima săptămână de Advent, dă-ți timp și spațiu pentru a înțelege mai bine ce-ți dorești cu adevărat în viață. Aceasta este perioada în care dorințele tale te vor conduce la Pruncul Isus, care cunoaște toate speranțele și temerile tale și care răspunde întotdeauna cu o dragoste nemărginită.

Lumea noastră tânjește după Dumnezeu

Este atât un clișeu, cât și o subestimare a spune că Dumnezeu este un Dumnezeu al surprizelor, dar este adevărat. Îl găsim în momente uimitoare de har și îl găsim și în experiențele care necesită așteptare și încredere. Pentru mulți dintre noi, așteptarea este dificilă deoarece suntem obligați să recunoaștem că nu noi deținem controlul, ci Dumnezeu. Atât ca indivizi, cât și în comunitate, tânjim după prezența Lui. Evenimentele mondiale ne distrug confortul; dificultățile familiale ne pot zdruncina alegerile. Însă, Dumnezeu este prezent și acolo unde totul pare atât de instabil.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top