Pașii credinței

Elanul tinereţii, elanul credinţei

Continuăm itinerarul nostru prin reflecţii care să ne ajute să trăim credinţa cu mult curaj, în condiţia noastră de tineri. În articolul precedent ne-am oprit asupra exemplului lui Abraham, numit de sfântul Paul „părintele tuturor celor care cred”. În viaţa sa am remarcat „componentele” cele mai relevante ale credinţei, aspecte care ne-au ajutat să ne încărcăm cu o doză semnificativă de încredere pentru noul an.

Mai facem un pas spre… porţile Noului Testament. Aici se remarcă credinţa tânără, dar profundă, a Mariei, fata simplă şi umilă din Nazaret. Tocmai vârsta ei spune că tinereţea este un timp potrivit pentru a trăi cu intensitate aventura credinţei. Papa Francisc spunea în Mesajul pentru Cea de-a XXXII-a Zi Mondială a Tineretului: „Această mică femeie curajoasă aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru că a privit la micimea sa și pentru lucrarea de mântuire pe care a făcut-o asupra poporului, asupra săracilor și a celor umili. Credința este inima întregii istorii a Mariei. ” Aceste cuvinte scot în evidenţă forţa credinţei tinerilor, dacă aceştia o iau în serios şi dacă îl pun pe Cristos în centrul vieţii lor. Aşa cum a făcut şi Maria!

Evanghelistul Luca în relatarea dialogului dintre îngerul Gabriel şi Maria scoate în evidenţă exemplul luminos al credinţei Mariei. Aceasta ascultă uluită cuvintele îngerului, nu refuză mesajul lui Dumnezeu, nu se ascunde sub amăgirea că ar fi o nălucă. Chiar dacă nu se aştepta la acest lucru ştie că Dumnezeu vorbeşte oamenilor, că este aproape de ei, că este un Dumnezeu care cere colaborarea omului tocmai pentru că este creatura sa cea mai valoroasă. Maria rămâne şi mai uimită când îngerul începe să îi spună cum se vor desfăşura evenimentele: „Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l veni numi Isus.” Acum lucrurile se complică şi mai mult deoarece Maria înţelege din ce în ce mai puţin. Nu poate să-şi imagineze cum se vor întâmpla toate acestea. Răspunsul îngerului „la Dumnezeu nimic nu este imposibil” hrăneşte încrederea sa şi declanşează răspunsul său plin de credinţă: „fie mie după cuvântul tău.”

Maria se deschide unui plan măreţ al lui Dumnezeu, spune „da” unei aventuri minunate a credinţei care va duce la naşterea Mântuitorului. Pariază totul pe Dumnezeu convinsă fiind că el nu poate decât să realizeze lucruri măreţe nu numai pentru o persoană, ci pentru întreaga omenire. Credinţa Marie este autentică şi profundă deoarece are în ea toate „ingredientele” necesare: ascultarea cuvântului lui Dumnezeu, încredere, renunţare la planurile proprii, disponibilitate etc.

Aşa cum îngerul Gabriel a intrat în casa Mariei intră în casa fiecăruia dintre noi pentru a cere colaborarea noastră. „Da”-ul nostru este important! Poate construi enorm, aşa cum „nu”-ul nostru poate strica multe lucruri, chiar dacă Dumnezeu ştie să scrie drept pe rândurile strâmbe ale istoriei noastre. Cât de mult a contat răspunsul unei fete umile din Nazaret! Maria a spus „da” şi Isus s-a născut! Am rămâne înmărmuriţi dacă am şti câte lucruri depind de micile noastre „da”-uri spuse la timpul potrivit şi cu încrederea că la Dumnezeu nimic nu este imposibil. Atâta timp cât vrem ca lucrurile să fie după „cuvântul nostru” nu vom putea descoperi lucrurile măreţe pe care Dumnezeu le poate face cu viaţa noastră. Dacă însă orientăm viaţa noastră după „cuvântul său” atunci vom vedea şi trăi lucruri minunate.

Aristotel i-a spus într-o zi lui Alexandru cel Mare care se pregătea să plece într-o luptă: „Aşteaptă să atingi o vârstă mai înaintată, astfel vei lupta cu mai multă prudenţă.” „Este adevărat – răspunse Alexandru cel Mare – dar între timp voi pierde elanul tinereţii.”

Elanul tinereţii trebuie să fie şi elanul credinţei, aşa cum a fost pentru Maria!

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top