Tinerețea fără vise nu este tinerețe! Visul este temelia pentru viitor, deoarece crezi în el și speri să îl realizezi. Nu este amăgire și nici iluzie! „Dacă vrei să construiești un vapor – spunea Antoine de Saint-Exupéry în Micul prinț – , să nu începi prin a-i trimite pe oameni după lemne, cuie, unelte, sfori şi alte materiale. Învaţă-i întâi dorul după marea îndepărtată, nesfârşită.” Papa Francisc, când se adresează tinerilor, este atent tot timpul să trezească în ei această dorință după „marea” nesfârșită. Îi îndeamnă pe tineri să își păstreze privirea spre un orizont larg și să cultive speranța în fiecare acțiune zilnică.
În ziua de 11 august 2018, Sfântul Părinte s-a întâlnit la Roma cu tinerii italieni ca pregătire pentru Sinodul tinerilor ce avea să se desfășoare în luna octombrie a aceluiași an. În acest context, la momentul de rugăciune, papa Francisc a spus că „un tânăr care nu ştie să viseze este un tânăr anesteziat; nu va putea înţelege viaţa, forţa vieţii. Visele te trezesc, te duc încolo, sunt stelele mai luminoase, cele care indică drumul diferit pentru umanitate.” Cuvintele papei ne spun că visele nu trebuie să fie mărunte, aeriene, banale. Ele trebuie să fie legate de ceea ce se poate încerca, realiza și împlini. Astfel, visele sunt antecamera realității. Un tânăr care nu visează este fără aripi, se târăște cu privirea mereu în pământ și este purtat în stânga și în dreapta de orice „vânt” dezinteresat de soarta lui.
„Visele mari, pentru a rămâne aşa, au nevoie de un izvor inepuizabil de speranţă, de un Infinit care suflă înăuntru şi le dilată. Visele mari au nevoie de Dumnezeu pentru a nu deveni miraje sau delir de atotputernicie” a spus papa în același context. Pentru fiecare om, pentru fiecare tânăr, Dumnezeu a pregătit lucruri extraordinare și acestea se pot realiza doar dacă drumul spre împlinirea lor este parcurs cu Dumnezeu. Într-un alt context, la o întâlnire cu copiii și adolescenții din Dieceza de Brescia (Italia), papa i-a întrebat: „Voi, sunteţi dispuşi să-l ascultaţi pe Isus şi să schimbaţi ceva din voi înşivă? Dacă sunteţi aici, eu cred că este aşa, dar nu pot şi nu vreau să consider asta ceva sigur. Fiecare dintre voi să reflecteze înlăuntrul său, în propria inimă: Sunt dispus să-mi însuşesc visele lui Isus? Sau îmi este teamă că visele sale pot să «deranjeze» visele mele?”. Într-adevăr, visele pot deveni foarte amăgitoare dacă nu sunt trăite împreună cu Dumnezeu, dacă nu se „încarcă” de la sursa divină și pot deveni adevărate coșmaruri. Unul din darurile pe care le oferă Dumnezeu pentru a alimenta visele este răbdarea. Dușmanul viselor este graba, dorința de a obține totul în cât mai scurt timp. Nimic din ceea ce este măreț în viață nu se realizează peste noapte!
„Tu poţi visa lucruri mari, dar singur este periculos, pentru că vei putea cădea în delirul atotputerniciei. Însă cu Dumnezeu să nu-ţi fie frică: mergi înainte. Visează lucruri mari!” a continuat papa Francisc, adresându-se tinerilor prezenți la Roma. A visa lucruri mari înseamnă a ridica privirea dincolo de propria situație și a crede că lucrurile frumoase care împlinesc viața se pot realiza, pot avea loc. A visa lucruri mari înseamnă a fi convins că lucrurile se pot schimba și că fiecare pas pe care eu îl fac în această direcție își are valoarea sa. A visa lucruri mari înseamnă a refuza resemnarea și a acționa cu perseverență, fără renunțare și fără oprire, așa cum a făcut Cristos, care a mers până la capăt pe drumul jertfirii de sine și astfel a făcut să strălucească lumina învierii.