Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Ceva la care să te gândești

De ce începe cineva o călătorie? Unii oameni pornesc în necunoscut, își cumpără un bilet către oriunde doar pentru distracție și aventură, dar majoritatea oamenilor au un motiv, o idee unde vor merge și de ce, și ce vor găsi atunci când vor ajunge la sfârșitul călătoriei. De pe vremea lui Isus, mulți producători de hărți ne-au oferit imagini complexe și incitante despre unde am putea merge, ce am putea explora, iar astăzi trăim în era GPS-ului și a Booking, unde călătoriile ne sunt deja organizate. Oamenii au călătorit chiar pe lună.

Abilitatea de a călători este o faptă remarcabilă a imaginației umane; capacitatea de a construi o viziune a ceva ce nu s-a întâmplat încă: o întâlnire, o vacanță, un nou loc în care să trăiești, să lucrezi sau să-ți stabilești o familie. Multe călătorii sunt anticipate cu plăcere și emoție; altele sunt rezultatul forțat al dezastrului natural, al războiului sau al persecuției.

Această abilitate de a-ți imagina un viitor este o parte importantă a vocației creștine. Fără el, ne ocupăm doar de contextul actual, de ceea ce vedem și experimentăm în jurul nostru. Dar Dumnezeu ne cheamă în viitorul nostru, pentru a fi profetici despre cum ar putea fi și cum ar arăta lumea.

Atunci, magii au privit înălțimile și și-au imaginat că ceea ce ar putea găsi la sfârșitul călătoriei ar merita truda. Dar nu s-au hotărât să pornească doar dintr-un capriciu. În Evanghelia după sf. Matei, ei vin să întrebe despre „cel care s-a născut rege al iudeilor”. Au deja în inima lor o speranță și o așteptare. De aceea, unii comentatori au sugerat că magii au fost preoți, deoarece religia zoroastriană din Persia avea profeția unui Mesia care să se nască în Iudeea. Prin urmare, acest lucru ne spune că misiunea lui Dumnezeu, missio Dei, implică nu numai viziunea unui viitor nou pentru oameni, ci că această viziune este pentru toate ființele umane, chiar și pentru cei care nu cred. Într-adevăr, poate fi chiar pentru aceia din afară, care aud și răspund la chemarea lui Dumnezeu într-o manieră eficientă – un aspect inconfortabil pe care Isus îl prezintă ascultătorilor săi în Evanghelia după Luca, capitolul 4.

Așa că magii au început o călătorie, o călătorie spirituală, pentru a găsi persoana profeției lor religioase, o persoană născută pentru a fi rege, o persoană care ar schimba lumea. În Advent, și noi suntem în această călătorie. Dumnezeu continuă să ne cheme să pornim spre întâlnirea cu Isus Cristos. Cum ne vom pregăti să pornim în această călătorie?

Călătorind prin Sfânta Scriptură

Isaia 30, 6.8
Profeţie despre animalele din Négheb: în ţara necazului şi a strâmtorării, de unde vin leoaica şi leul, vipera şi dragonul, ei îşi duc bunurile pe spatele măgarilor şi vistieriile, pe cocoaşele cămilelor la un popor care nu le va fi de folos. Acum, mergi şi scrie aceasta pe o tăbliţă înaintea lor, gravează-le într-o carte, ca să fie pentru ziua din urmă, ca mărturie pentru totdeauna.

În bisericile și în comunitățile noastre, călătoria magilor este adesea prea sumară. Poate că ei călătoresc dintr-o parte a bisericii în cealaltă pentru a se alătura figurinelor de la iesle sau poate se ascund în grajd pentru o perioadă. Dar este greu să parcurgi amploarea pură a călătoriei pe care o indică sfântul Matei.

Tradițiile creștine au încercat să ne ofere un sentiment al acestei ample întreprinderi. Sfântul Matei ne spune doar că magii au venit din „est”, din direcția răsăritului soarelui. O tradiție spune că magii au fost savanți și că numele lor erau Caspar (sau Gaspar), Melchior și Balthazar și că provin din India, Persia și Arabia. Imaginați-vă că veniți la Ierusalim din India!

Felicitările de Crăciun ne oferă o imagine foarte nerealistă a călătoriei magilor, în timp ce îi vedem plimbându-se fericiți pe o priveliște netedă de nisip luminată de lumina stelelor, unde totul este calm. Cu toate acestea, Isaia ne oferă o imagine mult mai clară a pericolelor călătoriei lor. Magii ar fi trebuit cu siguranță să folosească cămile pentru a traversa deșertul și ar fi avut nevoie de acces la apă. Ar fi trebuit să găsească hrană, poate de la comercianții aflați pe rutele deșertului sau în orașe și sate. Poate că erau călători experimentați, obișnuiți să ducă articole pentru comerț, dar chiar dacă ar fi fost, călătoria ar fi durat probabil luni întregi, prin vreme nesigură și teren accidentat, așa că trebuie să fi fost foarte hotărâți și foarte motivați. Călătoria a fost grea și periculoasă și oricine parcurgea o asemenea distanță trebuie să fi fost conștient de faptul că l-ar putea costa viața.

Cu toate acestea, sfântul Matei spune că au continuat călătoria lor călăuziți de o stea.

Pe măsură ce călătorim prin Advent spre nașterea lui Isus Mântuitorul, poate vom reuși să găsim o parte din această determinare și viziune. Cu toate acestea, nu putem îndulci ceea ce ne-ar putea costa ca să facem această călătorie, ceea ce ar putea însemna să-l găsim pe Cristos. Călătoria în Advent, ca și călătoria în viață, ne adresează o întrebare incomodă: suntem pregătiți să ne întâlnim cu Dumnezeu?

Ceva de citit

Christus vivit, 142
Visurile cele mai frumoase se cuceresc cu speranță, răbdare și
angajare, renunțând la grabă. În același timp, nu trebuie să ne
blocăm din cauza nesiguranței, nu trebuie să ne fie frică să riscăm
și să comitem greșeli. Mai degrabă trebuie să ne fie frică să trăim
paralizați, ca morți vii, reduși la subiecți care nu trăiesc pentru
că nu vor să riște, pentru că nu duc înainte angajamentele lor sau
le este frică să greșească.

Ceva de făcut

Dacă ai un album de fotografii al unei vacanțe în România sau în străinătate, aruncă o privire prin fotografiile pe care le-ai făcut. Fă o listă cu lucrurile pe care le-ai făcut pentru a te pregăti pentru vacanța respectivă. Apoi scrie ce trebuia să faci dinainte. Cum ai ajuns acolo și ce s-a întâmplat pe drum? Acum imaginează-ți că ești șofer de cămilă la petrecerea magilor. Ce va trebui să pregătești pentru această călătorie? Ce trebuie să iei cu tine și ce vei face dacă rămâi fără provizii?

Ceva pentru care să te rogi

Dumnezeul mării și al deșertului,
Ne-ai făcut călători, exploratori,
Căutători și rătăcitori.
Ne-ai făcut neliniștiți
Până ne vom odihni în tine.
Mergi alături de mine în călătoria mea din acest Advent
Păzindu-mă și călăuzindu-mă,
Până când voi găsi minunea pe care ai promis-o,
Fiul pe care ni l-ai trimis.
Amin.

Mic exercițiu spiritual

Imaginează-ți viața ca pe o călătorie spirituală. Cine au fost cei mai importanți însoțitori ai tăi? Ce resurse ai avut cu tine și ce lucruri a trebuit să găsești pe parcurs? Ce te ajută să afli dacă ești pe calea cea bună și cum crezi că arată drumul tău viitor? Ce crezi că vei găsi la sfârșitul călătoriei?

Citește și: Stelele