Spiritualitate

Aşteptarea care dă viaţă!

Speranţă este sădită în inima omului, face parte din el, deoarece viaţa fără speranţă este ca o corabie fără pânze. Tinereţea este caracterizată de speranţă, de visuri, de dorinţe măreţe, dar şi riscul ca speranţa să se transforme în disperare este atât de ameninţător. Ne pregătim să celebrăm Naşterea Domnului. Cel puţin Adventul ar trebui să aibă acest rol de timp de pregătire, dar se pare că a cam devenit o etapă peste care se sare, deoarece, nu-i aşa?, cumpărăturile pentru Crăciun trebuie să fie făcute din timp! Iar dacă ai început să alergi după cadouri şi ornamente pentru brad înseamnă că deja a venit Crăciunul!

Speranţa este legată de aşteptare! Adevărata aşteptare este plină de speranţă, iar adevărata speranţă dă sens aşteptării. Aşteaptă mama care doreşte să dea la lumină copilul ce îl poartă în sânul ei, aşteaptă tânărul să apară iubita sa la locul întâlnirii, aşteaptă părinţii întoarcerea fiului sau fiicei lor din club, noaptea târziu, răsuflând uşuraţi că nu s-a întâmplat nimic rău, aşteaptă copilul ca, după luni bune sau chiar ani, să se întoarcă mama sau tata (poate şi mama şi tata) din ţara în care a (au) plecat… Nu știe să aştepte cel care pretinde „onorarii” pentru a-şi face datoria, cel care nu răsplăteşte cum se cuvine munca angajaţilor săi, cel pentru care partenerul de viaţă este doar un instrument de plăcere…

Aştepta întreg poporul iudeu venirea Mântuitorului. Aşteptau Maria, Iosif, profetesa Ana, preotul Zaharia să îl vadă pe Mesia. Nu aşteptau cei care i-au trântit uşa în nas familiei de la Nazaret care căuta un loc de odihnă, nu aştepta Irod avid de putere…

Cine aşteaptă nu „ucide” timpul prin plictiseală, ci este orientat spre un ţel depunând tot efortul ca ceea ce aşteaptă să se realizeze cât mai repede şi cât mai bine. Cine aşteaptă ştie să privească spre lărgimea orizontului fără a pierde din vedere ceea ce este imediat în faţa ochilor săi. Cine aşteaptă simte că i se lărgeşte inima atunci când aşteptarea sa începe să fie satisfăcută.

Sărbătorirea Naşterii Mântuitorului împlineşte aşteptarea plină de sens a creştinului, dacă acesta nu a trăit Adventul ca un Crăciun deja trecut. Această mare sărbătoare ne spune nu numai că noi îl aşteptăm pe Mântuitorul, dar că şi el ne aşteaptă pe noi. Aşteaptă să ne deschidem adevăratei vieţi, adevăratei iubiri! Aşteaptă ca viaţa noastră să fie trăită la lumina prieteniei cu el! Aşteaptă să ne găsim în el mulţumirea şi împlinirea! Pentru acest motiv a venit în lume… şi doreşte ca aşteptarea sa să se împlinească!

Pe pagina de facebook Tineri conectați veți găsi în fiecare zi o imagine cu un verset din Evanghelia zilei și o scurtă reflecție care să vă ajute să trăiți bine acest Advent.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top