Sinodul tinerilor

Sinodul, făclia Bisericii pentru tineri

„Uniţi în speranţă începem o nouă întâlnire eclezială capabilă să lărgească orizonturi, să dilate inima şi să transforme acele structuri care astăzi ne paralizează, ne separă şi ne îndepărtează de tineri, lăsându-i expuşi la intemperii şi orfani de o comunitate de credinţă care să-i susţină, de un orizont de sens şi de viaţă” a rostit Papa Francisc la predica de la Sfânta Liturghie de deschidere a celei de-a XV-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor. Într-adevăr, în următoarea perioadă atenția Bisericii întregi va fi asupra dezbaterilor care vor avea loc în aula sinodală și de la care așteaptă noi impulsuri și orientări pentru a-i însoți ai bine pe tineri pe drumul vieții lor.

Însoțirea tinerilor

În ziua de 6 octombrie 2016, printr-un comunicat de presă, se anunța convocarea din partea Papei Francisc a unui sinod cu tema „Tinerii, credinţa şi discernământul vocaţional” în dorința de „a-i însoţi pe tineri pe drumul lor existenţial spre maturitate pentru ca, printr-un proces de discernământ, să poată descoperi proiectul lor de viaţă şi să-l realizeze cu bucurie, deschizându-se la întâlnirea cu Dumnezeu şi cu oamenii şi participând activ la edificarea Bisericii şi a societăţii”. Un obiectiv foarte înalt într-un context în care nu lipsesc analize sectoriale specifice sau priviri panoramice asupra realității tinerilor. Însă, de multe ori, impresia este că abundă categoriile sociologice și se evită atingerea problemelor reale ale tinerilor.

Societatea încearcă să satisfacă toate nevoile, însă stinge marile dorințe și ignoră propunerile profunde, generând multă frustrare și, mai ales, neîncredere în viitor. Viața multor persoane este sătulă de consum și, totuși, sărăcăcioasă în spiritual. Astfel, înflorește narcisismul, autoreferențialitatea și indiferența generalizată. Noile instrumente de comunicare nu par să ajute prea mult întâlnirea reală și comuniunea dintre persoane. Motiv pentru care filozoful Paul Ricoeur spunea că „trăim într-o epocă în care bulimiei de mijloace îi corespunde atrofia țelurilor”. Cu toate acestea lumea în care trăim este bogată în resurse umane și spirituale prezente semnificativ în lumea tinerilor. Este de ajuns să ne gândim la solidaritatea concretă, la voluntariat, la dorința de libertate, la valorile transmise prin artă, la cerința de autenticitate adresată instituțiilor etc.

Într-un astfel de context, Biserica dorește să se pună în ascultarea tinerilor, a tuturor tinerilor, după cum de multe ori a repetat Papa Francisc, chiar dacă acest lucru nu este deloc ușor pentru că tinerii exprimă o neliniște foarte exigentă. Dorința de a-i asculta pe tineri nu este scop în sine, ci este un pas pentru a identifica modalitățile cele mai potrivite pentru a-i însoți pe drumul vieții lor.

Biserica, o făclie mai degrabă decât un far

În documentul final al Reuniunii pre-sinodale, tinerii au cerut Bisericii să fie autentică, înțelegând prin asta „o comunitate transparentă, primitoare, onestă, care invită, comunicativă, accesibilă, bucuroasă şi interactivă” și care, mai ales, rămâne înrădăcinată în Cristos. Astfel, pentru tineri, Biserica trebuie să fie nu atât un far, cât mai ales o făclie care luminează drumul lor (chiar și atunci când este întortocheat), care merge împreună cu ei și îi însoțește. Papa Francisc a insistat asupra acestui aspect în scrisoarea adresată tinerilor cu ocazia publicării Documentului pregătitor: „Biserica doreşte să stea în ascultarea glasului vostru, a sensibilităţii voastre, a credinţei voastre; chiar şi a îndoielilor voastre şi a criticilor voastre”.

Prin acest sinod, Biserica a decis să se întrebe cum să însoţească tinerii să recunoască și să accepte chemarea la plinătatea vieții și a iubirii și să ceară tinerilor să o ajute în identificarea celor mai eficiente modalități de a vesti Evanghelia în zilele noastre. Ascultându-i pe tineri, Biserica va auzi vocea Domnul care răsună şi astăzi.

În slujba vocației tinerilor

Capacitatea tinerilor de a alege este îngreunată de dificultățile precum absența dramatică a oportunităților de muncă, obstacolele în calea realizării unei independențe economice, imposibilitatea de a da stabilitate carierei profesionale etc. Biserica dorește să trezească în tineri încrederea că nu sunt abandonați lipsei de sens şi speranţa de a putea exprima propria originalitate într-un drum spre plinătatea vieţii. Luarea deciziilor și orientarea propriilor acțiuni în situații de incertitudine și în fața unor forțe interioare în conflict este cadrul exercitării discernământului. Tema sinodului face referință la discernământul vocațional, înțeles ca procesul prin care o persoană face alegeri fundamentale, în dialog cu Dumnezeu și ascultând vocea Duhului Sfânt, începând cu alegerea stării de viață. Tânărul care își trăiește credința se lasă interpelat de întrebări intense şi profunde. Cum să trăieşti Evanghelia şi să răspunzi la chemarea pe care Domnul o adresează tuturor pe care îi întâlneşte: prin căsătorie, slujirea preoţească sau viața consacrată? Care este domeniul în care pot rodi propriile talente: viața profesională, voluntariatul, slujirea celor nevoiași etc.?

Sinodul dorește să îi însoțească pe tineri pe acest drum al discernământului vocațional, astfel încât să iasă din ei înșiși și să îi spună „da” lui Dumnezeu și, astfel, să se bucure de plinătatea vieții și să fie fermentul unei lumi noi

Drumul sinodal va fi un drum intens care nu îi privește doar pe aceia care participă în aulă ci pe fiecare membru al Bisericii, care poate însoți acest parcurs cu propria rugăciune, astfel încât să se împlinească urarea Sfântului Părinte exprimată în alocuțiunea din prima sesiune a sinodului ca acesta „să facă să încolțească vise, să trezească profeții și viziuni, să facă să înflorească speranțe, să insufle încredere, să panseze răni, să îngemăneze relații, să trezească zori de speranță, învățând unul de la altul și creând un imaginar pozitiv care să lumineze mințile, să încălzească inimile, să redea putere mâinilor și să inspire tinerilor – tuturor tinerilor, niciunul exclus – viziunea unui viitor plin de bucuria Evangheliei”.

***

Rugăciunea pentru
Sinodul tinerilor

Doamne Isuse,
Biserica Ta, în drum spre Sinod,
îşi îndreaptă privirea către toţi tinerii lumii.
Te rugăm ca ei să îşi ia viaţa în mâini
cu mult curaj,
să aspire spre lucrurile cele mai frumoase
şi mai profunde
şi să îşi păstreze mereu o inimă liberă.

Ajută-i ca, însoţiţi de călăuze
înţelepte şi generoase,
să răspundă la chemarea pe care Tu
o adresezi fiecăruia dintre ei,
ca să îşi realizeze proiectul de viaţă
şi să atingă fericirea.
Păstrează-le inima deschisă
spre visurile măreţe
şi fă-i atenţi la binele fraţilor.

Ca ucenicul iubit,
să fie şi ei la picioarele Crucii
pentru a o primi pe Maria,
ca un dar de la Tine.
Să fie mărturisitori ai Învierii Tale
şi să ştie să Te recunoască viu lângă ei,
vestind cu bucurie că Tu eşti Domnul.
Amin.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top