Alte evenimente

Pelerinajul de Încredere pe Pământ la Riga

An de an, frații din Taizé (Franța), adună mii de tineri din Europa la Pelerinajul de Încredere pe Pământ. De la Valencia (2015) întâlnirea ecumenică s-a mutat în decembrie 2016 la Riga, în Letonia. Pelerinajul este o adevărată mărturie de credință și de pace; dovedește, de fiecare dată mai puternic, că ceea ce ne unește este mult mai semnificativ decât ceea ce ne desparte. Au fost prezenți peste 12 mii de tineri de pe întreg continentul și de dincolo de granițele acestuia.

dsc_1062Și în acest an România a fost reprezentată de tineri vrednici din toată țara, dornici să trăiască măcar pentru câteva zile în spiritul Taizé propus de frați. 15 tineri din Dieceza de Iași au participat la întâlnirea de la Riga, sub coordonarea Oficiului pentru Pastorația Tineretului. Pelerinajul lor a început în dimineața celei de-a doua zile de Crăciun, când au pornit la drum plini de speranța și de bucuria acestei minunate călătorii a inimii. Activitățile întâlnirii au început la Riga în după-amiaza zilei de 28 decembrie 2016 și s-a încheiat în prima zi a noului an, 2017.

Rugăciunea comună în stil Taizé a fost primul pas al acestui pelerinaj la Riga. Altarul frumos decorat, din care nu lipsea specificul leton, cântările înălțătoare, lumina difuză și profunzimea cu care fiecare tânăr trăia comuniunea cu Isus au fost copleșitoare. La final, fratele Alois a urat Bun venit! tuturor celor care au dorit atât de mult această prietenie cu Isus și au venit la Riga, a amintit de cei care nu au reușit să ajungă și a mulțumit comunității letone pentru că a primit atâția pelerini. Fratele a vorbit despre ce înseamnă să aduci speranță, despre dreptatea politică și economică și despre curajul de a crede în puterea Duhului Sfânt care lucrează prin noi.

Parohiile din Riga și din împrejurimi au deschis bisericile iar familiile și-au deschis casele și au primit pelerini din întreaga Europă. Adriana ne-a împărtășit:

Este pentru prima oară când particip la pelerinajul de încredere pe pământ. La Riga am găsit o familie care locuiește într-o casă mică, dar cu oameni primitori, care ne-au deschis ușa și inima. Am fost surprinsă să aflu că vom împărți camera în care ei locuiesc, renunțând la intimitatea lor pentru a primi doi străini. Aceste sentiment, că suntem „străini” a dispărut în prima seară, când am început să ne cunoaștem. Timpul petrecut în familie, întâlnirile cu ceilalți tineri și momentele de rugăciune, la care au participat catolici, ortodocși și protestanți, mi-au demonstrat că barierele lingvistice, culturale și religioase pot fi dărâmate, atunci când ne deschidem inima și mergem împreună pe cărarea speranței pentru a construi pacea.

Alexandra ne-a spus entuziasmată:

Am întâlnit o familie minunată, alcătuită din cei doi soți și fiica lor de 8 ani. Această familie mi-a demonstrat că acolo unde Dumnezeu e primit, este prezentă iubirea, pacea, problemele sunt depășite cu seninătate și există multă bucurie. Toată această experiență a dat naștere dorinței de a fi un om mai bun, de a acorda mai multă atenție comportamentului meu, pentru a transmite recunoștiință și bucurie și pentru a crea în jurul meu pace.

Programul de dimineață era coordonat de comunitățile parohiale și cuprindea rugăciunea de dimineață, întâlnirile și discuțiile în grupuri mici și pe alocuri celebrarea sfintei Liturghii. În acest context, pelerinii au discutat despre grijile și speranțele lor, despre cum trăiesc eu Cuvântul lui Dumnezeu și despre relațiile lor cu cei din jur și cu standardele sociale. Rugăciunea de la prânz se desfășura în biserici din Riga.

dsc_4673După-amiezile propuneau o paletă largă de programe alternative la care tinerii puteau participa: conferințe, dezbateri, concerte, vizite culturale sau workshop-uri. Propunerile întâlnirii au fost diverse, intersante și cuprindeau o arie largă de tematici: spirituale, sociale, culturale. Bisericile și sălile de conferințe au fost aproape de fiecare dată neîncăpătoare. Tinerii din Dieceza de Iași au avut și activități recreative: au pășit entuziaști pe plaja Mării Baltice, au făcut cunoștință cu istoria Letoniei vizitând împrejurimile orașului Riga și descoperind castele importante din patrimoniul țării.

În fiecare seară, tinerii se întâlneau mai întâi la cină și apoi la momentul de rugăciune care se încheia cu învățăturile și urările fratelui Alois și cu rugăciunea în jurul crucii.

Deși știam de stilul de rugăciune, am rămas uimit de cât de profund a fost să te rogi astfel, cât de ușor intrai în starea de meditație. Inițial credeam că Taizé e doar pentru catolici, deci cel mai mult m-a impresionat cum oameni de confesiuni și culturi diferite se unesc în rugăciuni, construind astfel poduri pentru o lume mai bună, mai frumoasă. Chiar dacă diversitatea era uriașă, toți eram la fel, ne rugam la fel, ne bucuram și trăiam momentul la fel. (Andrei)

Împreună, tinerii s-au rugat pentru pace, pentru națiuni din lumea întreagă, pentru familiile și prietenii lor. Fratele Alois a amintit în discursurile sale despre marile probleme ale lumii, despre terorism și intoleranță și despre cei mai mici dintre noi, persecutați sau scufundați în sărăcie, uitați de toți. A insistat mai ales pe puterea unității și pe cât de important este ca Evanghelia lui Cristos să fie trăită împreună. Fraternitatea este, înainte de toate, comuniune. „Doar atunci când călătorim împreună speranța pe care o primim în Cristos se manifestă în mod evident” spunea fratele tinerilor prezenți la momentul de rugăciune comună, înconjurat de fiecare dată de alți copii.

La ultimul moment comun de rugăciune în stil Taizé, fratele Alois a ales să vorbească despre măreția pe care o învață simplitatea celor săraci. El spunea că „atunci când mergem simplu la cei care sunt mai săraci decât noi, facem o descoperire: ei ne dau ceva, ne ajută să acceptăm propriile noastre slăbiciuni și vulnerabilități, ne învață valoarea inestimabilă a bunătății umane. […] Întorcându-ne acasă, fiecare dintre noi poate fi un făuritor de pace, fiecare poate grava non-violența în fiecare zi a vieții sale. Fiecare dintre noi poate împărți lumina păcii cu unul sau cu mai mulți oameni: cei dragi, familia, oamenii fără adăpost, un copil abandonat, un refugiat”.

Ultima seară a întâlnii, noaptea dintre ani, a fost și o adevărată experiență interculturală și internațională. La festivalul națiunilor, cei care au fost oaspeți au făcut cunoscute parohiei gazdă și tuturor participanților câte ceva specific țării natale: s-a cântat, s-a dansat, s-au gustat merinde tradiționale. Timpul petrecut împreună a fost deosebit și dătător de frumoase prietenii care cu siguranță vor fi împrospătate la următoarea întâlnire de iarnă care va avea loc la Basel, în Elveția.

dsc_1146Drumul spre casă al tinerilor Diecezei de Iași a trecut prin Varșovia, capitala Poloniei. Orașul, care începuse se poarte haina albă a iernii, a fost primitor și surprinzător, mai ales pentru cei care îl vizitau pentru prima oară. Ultima oprire a fost la Seini, în Dieceza de Satu Mare, unde grupul a celebrat o sfântă Liturghie de mulțumire în biserica romano-catolică din localitate pentru toate harurile și momentele de neuitat pe care le-au trăit în Pelerinajul lor de Încredere pe Pământ de la Riga.

Capitala Letoniei a devenit, la final de an, un adevărat centru al credinței și al comuniunii. Ce mărturie de pace și unitate poate fi mai frumoasă decât mărturia tinerilor care știu să împletească atât de frumos diferențele dintre ei și să construiască cu atâta dăruire puntea spre ecumenism și spre Casa Tatălui, cel care n-a privit niciodată la altceva decât sufletele noastre! Să purtăm întotdeauna în inima noastră această dorință neîncetată de a ne întâlni și de a rămâne împreună în Cristos Isus, care unește și întărește!

Mai multe fotografii puteți vedea aici.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top