Spiritualitate

Iubirea, unica forţă ce schimbă inima omului

„Dragi tineri, doresc să vă invit a «îndrăzni să iubiţi», adică a nu dori pentru viaţa voastră nimic mai puţin decât o iubire puternică şi frumoasă, capabilă de a face întreaga existenţă o realizare plină de bucurie a dăruirii voastre lui Dumnezeu şi fraţilor, imitându-l pe Cel care prin iubire a învins pentru totdeauna ura şi moartea”.

Acesta este un fragment din mesajul pe care Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea l-a adresat tinerilor cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului din în anul 2007 care avea tema:

„Aşa cum eu v-am iubit, aşa să vă iubiţi unul pe altul” (In 13,34).

În Mesajul său Papa Benedict al XVI-lea lansează o întrebare: „Este posibil să iubeşti?” după care, într-un mod simplu şi profund, demonstrează că acest lucru este posibil vorbind despre Dumnezeu, care este izvorul iubirii; despre Cristos, care ne descoperă în mod deplin iubirea lui Dumnezeu; despre datoria pe care o are fiecare tânăr de a fi mărturisitori ai iubirii lui Dumnezeu, de a se pregăti pentru viitor şi de a creşte în iubire în fiecare zi. Sfântul Părinte dezvăluie şi… secretul iubirii, dar despre acesta, dragi tineri nu vă voi spune nimic, invitându-vă să citiţi mesajul papei.

Revin la întrebarea: „Iubirea este posibilă?”. În primul rând se poate observa că în rândul tinerilor există o mare sete de iubire adevărată. În al doilea rând se sesizează dezorientarea tinerilor în ceea ce priveşte dragostea, afectivitatea şi sexualitatea. Ştim foarte bine că mulţi dintre copiii, adolescenţii şi tinerii din ţara noastră trăiesc fără unul sau chiar ambii părinţi, care sunt departe de ei, iar asta determină o carenţă afectivă deosebită. Cunoaştem influenţa mass-mediei, care devine din ce în ce mai mult un „educator-surogat”, prin faptul că propagă mesaje, oferă „modele” şi formează stiluri de viaţă, care generează frică şi nesiguranţă. În acest context tinerii sunt cei care au cea mai mare nevoie de iubire, dar şi cei care au o capacitate enormă de a iubi şi de a se dărui. Ce înseamnă pentru ei acest lucru? Redau mai jos cuvintele unora dintre ei, numele fiind fictive, deoarece aceasta a fost dorinţa lor.

Tinerii ştiu că iubirea înseamnă… multe lucruri. „A iubi înseamnă a dărui toată bunătatea celorlalţi; înseamnă a suferi, a trăi, a muri, a te detaşa, a asculta, a respecta” (Ana, 17 ani). Înainte de toate iubirea face ca persoanele să se întâlnească şi de aceea „… înseamnă a împărtăşi, a dărui, a respecta, a accepta pe celălalt aşa cum este el, cu defecte şi calităţi” (Georgiana, 18 ani). În modul acesta persoanele se apropie deoarece „… iubirea înseamnă a pătrunde, prin fapte şi gesturi, în sufletul unei persoane ce înseamnă mai mult decât mine” (Andrei, 18 ani). Atunci când două persoane, bărbat şi femeie, ţin tot mai mult unul la altul „… simţi că iubeşti şi că eşti iubit, că dăruieşti şi că primeşti. Atunci două persoane care se iubesc devin un tot, ele se completează una pe cealaltă. A iubi înseamnă… îmbrăţişarea sufletului celuilalt. În iubire orice lucru material nu are nici o valoare, în schimb, orice gest de iubire, oricât de mic, are cea mai mare valoare. Atunci pentru o lume întreagă eşti cineva, iar pentru cineva eşti o lume întreagă” (Cecilia, 19 ani). Iubirea nu ar fi adevărată dacă nu ar fi aproape şi de cel care suferă, tocmai pentru că „a iubi înseamnă a cugeta la suferinţa aproapelui, ca apoi bunătatea noastră să fie alinarea durerii” (Edi, 19 ani). Iubirea care face să se nască dăruirea „înseamnă a accepta ca Dumnezeu să lucreze, prin tine, în lume şi de a face binele fără a aştepta răsplata” (Adriana, 19 ani). Şi totuşi iubirea are ceva inefabil, greu de înţeles, greu de trăit, „… este un mister, pe care mulţi nu l-au desoperit, este un dar de la Dumnezeu, care aproape nimeni nu ştie să-l exprime, să-l ofere cu adevărat” (Loredana, 18 ani).

Tinerii ştiu, deci, să vorbească despre iubire, doresc să trăiască în adevărata iubire, însă au mare nevoie să li se arate această cale. Biserica doreşte să îi facă conştienţi că Dumnezeu are un plan de iubire cu fiecare tânăr, pe care acesta trebuie să facă efortul de a-l descoperi,  eliberându-se de prejudecata că credinţa pune limite bucuriei iubirii sau că împiedică de a gusta fericirea pe care fiecare om o caută în iubire.

Aşadar, se merită să îndrăzneşti să iubeşti!

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top